Am regasit prin notitele telefonului inceputul jurnalului de calatorie scris in anul 2009, cand am plecat in prima noastra tura de vara prin Europa. Acesta a fost doar inceputul scrierilor, un inceput putin schilodit pentru ca m-am oprit subit din scris…sau poate doar am pierdut restul notitelor pentru ca, vag ce e drept, imi amintesc ca am scris mai mult din acea vara, dar poate este doar amintirea vacantei care a lasat o urma frumoasa in mintea mea.
Reiau mai jos ce am gasit in notite si incerc sa finalizez, pe scurt, jurnalul acelei calatorii.
“Budapesta – am ajuns destul de repede, odata iesiti din tara. O ploaie torentiala ne-a insotit pana in oras si, cu toata furtuna, luneta masinii nu avea un strop de apa pe ea ….destul de ciudat. Campingul Haller este chiar in centrul Budapestei si ofera toate facilitatile unui hotel de 3 stele, dar cu cortul la purtator (facilitati: conectare la electricutate, apa, internet etc), pentru ~20 de euro/noapte. In rest poti sa faci cam ce vrei tu in camping atat timp cat respecti principiul: libertatea ta se intinde pana unde incepe libertatea altuia. http://www.hallercamping.hu/camping-budapest-hungary-romana.html Am stat in Budapesta doar o noapte, urmand sa revenim aici spre sfarsitul calatoriei pentru 3 zile la rand.
Din Budapesta am iesit destul de repede si, pe niste sosele impecabile si sinuoase, am ajuns in Slovacia. Nu pot spune decat ca am fost impresionata de Ungaria, de curatenia, ordinea si frumusetea cocheta a caselor impodobite cu flori si aranjate cu bun gust si mai ales bun simt. Odata intrati in Slovacia si acompaniati si ghidati de bunul nostru amic de calatorie GPS-ul, am apucat-o pe drumuri mai putin batute de roti de masina…prin padure, peste dealuri. A fost destul de pitoresc si am vazut si fata poate mai putin vazuta a Slovaciei. Cand am ajuns inapoi in civilizatie insa, ni s-a confirmat ca si slovacii au pus mare accent pe dezvoltarea infrastructurii, avand autostrazi si sosele excelente.
In Polonia am intrat pe o ploaie fantastica si am incercat si insistat sa luam rovinieta, intrucat nu prea ne venea a crede ca nu este necesara. Si uite asa am ajuns la Cracovia, un frumos oras din care au stiut polonezii sa faca o destinatie turistica care nu trebuie neglijata. Am ramas 3 zile in Cracovia si am bantuit pe unde ne-au tinut picioarele, de la Wawel la Mina Wieliczka, din centru pana mai spre periferie. Mi-a placut Cracovia: este mare, moderna, dar pastreaza amprent istoriei si traditie. In Cracovia am stat la coada la inghetata…si m-am simtit ca in copilarie. Da, am vazut noi o super coada si am crezut initial ca stau la coada la film sau la vreun club si cand colo era coada la inghetata. Si am stat si noi pret de vreo cinci minute. Inautru o atmosfera de cofetarie a la anii 80, cu o casiera si o „doamna masina automata de pus inghetata la cupa”. Parea saraca ametita de cate cupe a pus si cate mai avea inca, fiind sub presiunea cozii naucitoare din strada.
Dupa Cracovia a urmat o vizita scurta prin Brno. Initial ne-am propus sa ramanem o seara in Brno, insa ne-am razgandit subit cand am vazut la ce distanta se afla campingul fata de centru. Asa ca nu am stat mai mult de 3 ore in oras; am vizitat centrul orasului, catedrala si KFC-ul cu hot spot (apropo, la noi sunt mult mai buni crispy stripsi:)).
La Praga am ajuns foarte repede, dupa un drum de doar 2 ore si ceva pe autostrada. Am stat 3 nopti. Sincer, Praga mi s-a parut cel mai ce oras pe care l-am vizitat pana acum (exceptand Roma care ramane orasul meu de suflet). Este un oras complex si complet as spune, iar colinele pe care este asezat si Dunarea ce o strabate dau tot farmecul. M-a impresionat foarte mult imensitatea spatiilor verzi si a parcurilor imense, adevarate paduri presarate pe coline.
Chiar ai ce face in Praga: de la umblat cat te tin picioarele si vizitat muzee, castele si catedrale pana la sporturi de apa, caiac, rafting (traseu amenajat), ciclism, echitatie etc.” In plus, am gasit atunci ca farmecul Pragai este dat si de faptul ca are mai multe centre, legate de podurile vechi sau noi care trec peste Dunare. Si inca ceva, ajunsi in Praga si sub influenta filmului „L-am servit pe Regele Angliei”, am fost sa tragem cu ochiul in faimosul restaurant din centrul Pragai (restaurantul hotelului Paris cred).
Dupa Praga a urmat Linz. Un oras care nu m-a impresionat deloc. Era foarte rece, foarte abrupt si mai putin expresiv.
Ulterior am ajuns in Salzburg care mi-a placut extrem de mult. In Salzburg am stat intr-un camping (http://www.camping-nord-sam.com/en/268/die-gruene-oase-der-mozartstadt-salzburg.html) ceva mai departe de centru. Am avut surpriza sa intalnim aici o romanca care administra campingul impreuna cu sotul ei austriac. A fost tare bucuroasa sa vorbeasca romana cu noi, mai cu seama ca primea foarte rar (eram primi in acel an) turisti romani in camping. Ne-am luat un city card (http://www.salzburg.info/bdb02_sehenswertes/salzburgcard_folder_en_2015.pdf) si am experimentat cate putin din tot: am urcat sus pe munte (Grodig), am vizitat muzeul berii (cu degustare), am vazut muzeul Mozart, am urcat la castel si cate mai cate. Am zis mereu ca vom reveni in Salzburg, dar din 2009 incoace nu am reusit inca.
Si apoi, din nou in Budapesta, unde am stat o singura noapte. Imi aduc aminte un lucru extrem din acea scurta oprire in Budapesta: caldura naucitoare si faptul ca nu am reusit sa inchid un ochi toata noapte. De, asta poate fi un dezavantaj al mersului cu cortul. Dar, depasind totusi amintirea acelei calduri, am gasit o Budapesta in transformare si un pic decazuta: centrul vechi era in curs de a fi refacut, cladirile dinspre parcul principal al orasului (nu imi aduc aminte numele) erau decazute complet, fatadele foarte frumoase de mult fiind acum periculos de amenintatoare, gata sa cada. Ne-am plimbat si aici in lung si in lat, traversand pe un pod si intorcandu-ne pe altul.
Trairile regasirii acestor randuri m-au determinat sa incep sa scriu despre vacantele mari:), astfel incat in anii urmatori am tinut un jurnal pentru fiecare calatorie lunga. Le voi reda pe toate aici, de indata ce le voi adauga si cateva poze care sa surprinda un pic din bucuria locurilor.
hai hui prin weekend 